Munca alaturi de o noua echipa de voluntari

Ne-am bucurat sa avem alaturi o noua echipa de voluntari, Antonia din Germania, Grace si Travis din SUA, care au dorit sa-si aduca contributia la restaurarea cetatii fortificate pe care o avem in administrare. Multumim din suflet pentru toata implicarea voastra, cat si pentru faptul ca ati muncit foarte mult!

Timp de 3 saptamani s-a lucrat mult mai intens ca niciodata, fiindca ne-am dorit sa pregatim terenul pentru tabara de vara, „Hand On Conservation II„, de care va spuneam in postarea anterioara.

Din curtea cetatii s-au scos zeci de roabe de moloz, mai ales caramizi si tigle sparte, s-au ars crengi si iarba tunsa cat si resturile voluminoase de la plantele invazive cu care ne luptam, pe care am decis sa nu le scoatem afara din cetate, fiindca exista pericolul sa se extinda in toata zona. De asemenea, s-au refacut si curatat de pamant si moloz, treptele de la intrarea in biserica, acoperite in totalite in decursul anilor.

Impreuna cu ei am facut inca odata curatenie in biserica si am adunat paienjenii care erau peste tot. S-a maturat fiecare banca in parte cat si ornamentele. Mai jos atasez o poza surprinsa de camera de supraveghere din interiorul bisericii. Ei trei lucrau in biserica, noi altii 3 eram afara scotand moloz si pregatind terenul pentru cortul militar pe care o sa-l vedeti in poze, folosit pentru tabara ce va urma.

Avem bucurie mare in suflet, fiindca lucrurile se misca si mai ales, fiindca putem aduce la viata un loc de mult uitat. Iubim acest proiect si suntem recunoscatori celor care s-au implicat si doresc si pe viitor sa isi aduca contributia! Daca vrei sa te implici, afla aici cum poti ajuta!

Tabăra de vară „Hands On Conservation II”

Suntem entuziasmati sa va anuntam ca intre 19-30 august, in cetatea si biserica fortificata Pelisor din jud. Sibiu, se va intampla Tabara de Vara „Hands on Conservation II”, un atelier de dulgherie traditionala organizata de Fundatia Biserici Fortificate (Stiftung Kirchenburgen), care sunt partenerii nostri in lucrarile de restaurare. Proiectul este finantat de Ordinul Arhitectilor din Romania si Gundatia Printului de Wales.

Timp de 10 zile, o echipa cu peste 12-15 persoane, se vor implica in acest proiect frumos de restaurare a scarii/podetului care duce la singurul turn ramas in picioare din cele 4, cat si al peluzei care va contine peste 1000 de tigle tip solzi, si care va proteja scara si podetul de intemperiile viitoare.

Este o mare bucurie pentru noi si multumim din suflet celor care s-au implicat in acest proiect. Orice ajutor conteaza enorm pentru pastrarea acestui patrimoniu unic in Europa!

Gardul este gata!

Fiindca ne-am dorit mult sa avem gard in jurul domeniului fostei case parohiale si am depus eforturi in acest sens, lucrurile se intampla, insa cu pasi marunti, fiindca depindem mult de vreme si de ajutor.

Mama lui Raoul a venit si a ajutat la prima tura de gard si cum am mai prins vreme frumoasa, Raoul impreuna cu Gavin, unul dintre voluntarii care a fost la noi de curand, au reusit sa mai puna stalpi in plus.

Sa nu credeti ca a fost usor, fiindca pamantul a fost ori foarte moale de la atatea ploi, ori foarte tare. De multe ori era imposibil de inaintat din cauza topografiei si a vegetatiei, iar in ciuda la tot, terenul trebuia pregatit inainte, adica am fost nevoiti sa curatam vegetatia crescuta pe linia de proprietate trasata de topografi, pamantul a trebuit sa fie nivelat iar musuroaiele de cartita vechi de ani de zile sa fie rase.

Stalpii de 2,5 metri lungime, tratati pentru a rezista in timp si la bolile lemnului, au trebuit carati pe deal in sus, Raoul a folosit o unealta speciala de facut gauri in pamant, dupa care a trebuit sa ii bata cu barosul pe unii chiar de 30-40 de ori pentru a fi infipti bine. Norocul nostru a fost ca nu s-au distrus mai niciunul, fiindca exista posibilitatea ca in timp ce batea, sa se crape complet.

Chiar spre sfarsitul luni iunie am terminat de pus gardul, si acum urmeaza sa lucram la diversele porti de acces pe proprietate.

Cot la cot cu voluntarii

Am avut bucuria sa primim 3 voluntari straini, niste oameni extraordinari cu care am lucrat timp de o saptamana cot la cot. Am fost placut impresionati, cum toti trei, Leire din Spania, Melanie din Franta si Gavin din Irlanda, care n-au nicio legatura cu Romania, s-au implicat cu tot sufletul timp de o saptamana si si-au dat toata silinta sa faca totul asa cum trebuie pentru ca sa isi aduca contributia la proiectul nostru drag.

Magarei Kirchenburg

Timp de o saptamana, ne-am chinuit in prima faza sa taiem toate plantele invazive (japanese knotweed) prezente in curtea cetatii, care daca n-ar fi fost indepartate, s-ar fi inaltat pana sus si ar fi facut imposibila trecerea prin toata curtea. Ne-am straduit sa le rupem din radacina si totodata sa indepartam radacinile voluminoase, care din cate am inteles, au in jur de 6 m adancime si se extind in toate partile. Nu va faceti grji ca intre timp, de la atatea ploi, alte plante mici au iesit deja si trebuie sa o luam de la capat, dar cel putin in acest moment e curatenie si se poate umbla in jur.

Chiar daca nu se vede mai jos, am adunat de pe langa zidurile bisericii cioburi, caramizi si tigle cazute, adica cel putin 10 roabe pline. Am nivelat pamantul, fiindca erau tot felul de gauri. Poze de dinainte nu va pot pune, fiindca era plin de vegetatie si nu se vedea solul. Ideea este ca am lucrat 3 zile doar la asta.

Dupa ce am terminat, ne-am apucat in spate, fiindca erau multe lemne imprastiate in toate partile si aratau urat. Prima data a trebuit sa defrisam locul, fiindca era plin de copacei de soc fara flori (ground elder) si alte buruieni, inalte cat un om. Acestea au fost taiate de la radacina si la multe li s-au scos si radacinile. Lemnele le-am asezat la departare de zidul bisericii, ca sa nu atraga umezeala si chiar daca nu am gasit deocamdata locul ideal pentru ele, e bine fiindca sunt aranjate. Am mai curatat de pe carari caramizile si tiglele cazute in decursul anilor, si chiar daca n-am apucat sa le scoatem afara din cetate, unde urmeaza sa fie incarcate intr-un camion mai tarziu, acestea au fost adunate in gramezi care urmeaza sa fie „rezolvate”. Am mai curatat la intrarea din cetate, unde erau gramezi de caramizi si lemne si am descoperit cararea de caramida care era complet acoperita de un strat generos de pamant si vegetatie.

Pe langa munca grea, a fost si multa distractie si voie buna, si ne-am straduit sa ii facem sa se simta ca acasa. La final chiar au spus, ca deja se simt ca si cum ar fi parte din familie si isi doresc sa se intoarca anual, odata ca sa vada progresul dar totodata sa ne mai ajute. Suntem foarte recunoscatori fiindca am putut sa lucram alaturi de ei!

Lucrul continuă la fosta casă parohială

Chiar daca suntem mai inceti cu publicarea pozelor si detaliilor, asta nu inseamna ca nu se intampla lucruri frumoase. Lucrarile au continuat, incetinite cam mult de vremea schimbatoare si noroiul lipicios, care ne-a ingreunat si de multe ori intrerupt munca la exterior, care era cea mai presanta la acest moment.

S-a lucrat la infrastructura, care este cea mai importanta si dupa cum vedeti, nivelare si redirectionare drum, sapat santuri pentru tevile de scurgere si firele electrice de exterior, s-a lucrat in pivnita, la conectarea acestor tevi principale, la instalarea unui hidrofor si a unui filtru adecvat, la curatarea fantanii si la construirea partii de sus – intr-un cuvant, ce vedeti aici, este munca care a durat cam 3 luni de zile si acum este in stadiul de finalizare.

Evenimentul de lansare: Brunch Transilvanean

In 2019, jud. Sibiu a primit distinctia de Regiune Gastronomica Europeana. Aceasta distinctie va fi celebrata prin organizarea unor mese cu specific culinar transilvanean in judetul nostru.

Va anuntam cu bucurie ca pe data de 8 septembrie 2019, in incinta curtii fostei case parohiale din satul Pelisor (Magarei), va avea loc un Brunch Transilvanean (Transilvania Brunch) incepand cu ora 11 a.m.

Acesta va fi realizat de noi, Asociatia P.A.T.R.U., in parteneriat cu echipa Asociatiei MyTransylvania si in colaborare cu comunitatea locala. Brunch-ul va fi unul cu preparate realizate de localnici si se vor pregati doar bunatati din ingrediente locale si dupa retete specifice locului. Va atasez mai jos cateva poze de la evenimente anterioare organizate de Asociatia MyTransylvania.

Pentru a participa, va puteti inscrie aici cu 30 de zile inainte de eveniment.

Va asteptam cu drag!

Sursa poze

Continuarea lucrarilor de curatare si restaurare

Chiar daca postarile nu sunt asa de dese cum ne-am dori, este pentru faptul ca mai tot timpul suntem implicati in acest proiect frumos, insa doar sa stiti, aproape zilnic se lucreaza la curatenie in special, cu mici exceptii si week-enduri.

Mai jos puteti vedea imagini din cetatea fortificata Pelisor (interior si exterior). Chiar si cand a nins, s-au taiat lemnele de la copacii cazuti din curtea cetatii si inca nu s-a terminat cu taiatul lor, fiindca erau busteni mari si foarte greu de taiat, in mare parte putreziti. De asemenea, s-au ars de acolo si gramezi de crengi uscate si gunoaie.

In ultima saptamana, de luni am inceput cu bucurie lucrul mai intens de curatare, insa marti deja era zapada pana la genunchi si nu s-a mai putut face mare lucru, ci s-a continuat cu aranjatul lemnelor, provenite de la copacii cazuti in decursul anilor pe cei aproape 10.000 mp de proprietate.

Intre timp, am continuat sa facem mici imbunatatiri si interventii de urgenta. Cateva geamuri vechi au fost predate unei firme locale de tamplarie care lucreaza si la alte cladiri de acest gen, si ni s-a promis ca se vor stradui sa le restaureze. Din pacate, gradul de degradare la unele ferestre este destul de avansat, procesul de curatare si restaurare este foarte anevoios si ni s-a spus ca e posibil sa fie nevoie de alte geamuri noi.

Pentru ca lipseau 4 geamuri exterioare si ploua inauntru, am comandat 4 geamuri identice cu cele existente si le-am instalat in ianuarie. Ne-a fost teama ca se va degrada in inauntru si mai mult in perioada iernii si primaverii, asta fiindca deja podina era putrezita in acele zone de la atata umezeala dar si peretii cu geamuri lipsa incepeau sa se degradeze mai mult. Geamurile noi le puteti vedea in imaginile de mai jos.

De asemenea, s-a incercat ridicarea si sustinerea scarii interioare, care alunecase in timp, insa la fel, urmeaza sa fie finalizata interventia curand, fiindca necesita timp. Scara cazuse cu o treapta intreaga in jos, adica primul pas de sus era dublu. Aceasta vom dori sa o restauram complet, fiindca este inca pe alocuri in stare buna si merita efortul. Scara de la etajul 1 inspre pod insa, este foarte putrezita si nu se poate folosi ca atare. Am confectionat o scara temporara care am pus-o peste ea pentru moment, ca sa avem acces in pod.

De asemenea, veti vedea o imagine cu o usa. Aceasta este usa noua, dar provizorie de la bucataria de vara, care era complet lipsa asa cum vedeti in poze. Inauntru a fost mult moloz, mizerie si ajunsese sa fie adapost pentru un cal din sat inainte sa preluam noi proprietatea, insa am curatat inauntru, geamurile lipsa au fost acoperite provizoriu cu scandura, si acum vom depozita lemne de foc acolo pentru o perioada de vreme, pana ajungem sa restauram si acea anexa.

A doua portita refacuta de noi complet, fiindca era total putrezita, este portita de la strada, pe care sasii veneau la biserica, urcand pe o poteca/drum care era foarte frumos. Acesta ajunsese sa fie acoperit aproape complet de copaci putreziti, gunoaie si plante si nu se mai putea folosi deloc. Mai jos puteti vedea o poza cu drumul plin de gunoaie si crengi, dupa ce fusese curatat in mare parte! Vedeti ca este precum o vale, ei bine pana sus era aproape acoperita cu mizerii. Gunoaiele s-au curatat si se poate vedea ca este aproape gata, asa cum se observa in poza de langa cea cu multe mizerii. Aceasta carare duce fix la scarile cetatii. Intre timp, e mult mai curata decat se vede, fiindca a fost greblat si arata foarte bine.

Stiti ca existau mormane mari, exagerat de inalte de uscaturi si inca mai avem vreo 3 de rezolvat. Cel putin m-am ambitionat si am reusit intr-o zi sa-l ard pe cel mai mare, adica cel care se putea vedea de la strada si bloca vizual privelistea. Acum este complet disparut, greblat in jur si curat, asa cum trebuie sa fie.