Proiecte in desfasurare

Chiar daca ultimul proiect cu bisericile fortificate a luat sfarsit, activitatea noastra ca asociatie continua. In pandemie lucrurile au mers asa impinse de la spate pe partea de turism si evenimente, si ne-am concentrat pe ceva ce oricum faceam de dinainte cu mare placere.

In primul rand au continuat activitatile de ajutorare si educare a oamenilor nevoiasi si chiar daca nu suntem oamenii care se bat in piept pentru fiecare actiune realizata, fiindca ati vazut ca nu postam la fiecare eveniment, am sa enumar o parte din ele. Am atasat si cateva poze luate la intamplare si in viteza incarcarii in dubita. Stiu ca pozele nu sunt cosmetizate, insa cand afli de la un satean de al lor ca o familie reala are nevoie disperata de ajutor, care pe deasupra sunt si muncitori si nu traiesc de pe ajutor social, ca au copii care invata bine la scoala dar n-au un birou sau un caiet pe care sa-si faca temele, nu stii ce sa aduni mai intai si dai de la tine, in speranta sa le fii de folos.

Asadar, s-au trimis la mai multe familii in nevoie din zona Transilvaniei:

  • Obiecte pentru bucatarie,
  • Alimente,
  • Rechizite si carti scolare,
  • Detergenti,
  • Haine si incaltaminte pentru copii si adulti,
  • Paturi, lenjerii, perne, saltele si plapumi,
  • Covoare si traverse,
  • Paturi pliante,
  • Mobilier pentru scolari cum ar fi scaune si birouri.

Pe langa acestea au mai fost si actiuni diferite:

  • Au fost trimise la scoli plante comestibile pe care sub observatia si cu ajutorul nostru le-au plantat, din dorinta ca, copii sa invete si sa dezvolte gradina scolara. Pe langa plantele aromatice din care isi faceau limonade cum ar fi roinita si menta, s-au mai plantat zmeuri, coacaze, capsuni, muri.
  • Au fost donate carti la biblioteci sau in sate unde nu exista biblioteca, ci doar o camera improvizata la scoala pentru acest scop.
  • Au fost donate carti in romana si engleza la asociatii care se ocupa de educarea tinerelor mame sau a celor in devenire.
  • Au fost trimise piese de mobilier la o asociatie care se ocupa de organizare de evenimente locale rurale.
  • Au fost donate catre manastiri, muzee sau biserici, costume populare si piese vechi autentic romanesti de mobilier, plus manechine pentru expunere. Aceste spatii ofera si clase de educare si cusut ii romanesti. Pe langa costumele donate, am trimis si modele unicat salvate din ii sau valnice vechi romanesti extrem de deteriorare, care fi putut fi date uitarii. Acestea vor fi folosite in scopul de a fi reproduse pe ii sau costume noi, bucurandu-ne ca nu vor fi uitate pentru totdeauna.
Clothing from Ligia’s collection of authentic, vintage and historic Romanian traditional costumes, Straie Alese.

Din nou, sustinerea financiara a venit si va veni in continuare tot din partea membrilor Asociatiei P.A.T.R.U., adica din partea noastra si preferam sa functionam asa ca si pana acum cu toate proiectele, fiindca ni se pare mai simplu. Nicio alta parte nu este implicata fiindca interes este tot mai putin si nu ne place sa ne rugam de altii pentru donatii. Daca au fost donatii de la infiintare, mai toti donatorii au primit un produs la schimb, mai exact, o farfurie veche pictata de mana sau un obiect din colectia personala, sau un costum popular oferit tot din colectia noastra privata de Straie Alese pe care o gasiti AICI. Stiu ca suna ciudat ca noi sa donam la propria asociatie ca sa functionam, dar asta este situatia si noi ne vedem de treaba.

Pe langa aceste actiuni care au fost intense in pandemie, am stabilit si colaborari cu persoane fizice sau asociatii care se ocupa de salvarea semintelor de specii vechi romanesti de plante perene, cat si de legume si butasi de soiuri vechi de copaci fructiferi pe cale de disparitie. Aici as putea sa-i amintesc pe cei de la Seminte pentru Viitor, Seminte Vii, Humus, Gradina Mirelei, Ecoruralis si altii.

Am inceput pe site-ul personal LigiaPop.com si o actiune de educare pe partea de specii vechi de plante comestibile din flora spontana si plante aromatice, culturi ecologice, gradina padure, gradina fara sapare si principii de permacultura. O parte din aceste elemente sunt reamintite si in cele 8 carti ale mele incepand cu 2010 incoace, deci continuam si acest proiect minunat din dragoste pentru Mama Natura!

Ca si proiect urmator, ne-am bucurat sa continuam proiectul care noua ne place cel mai mult: reforestare sau impadurire si munca pentru a aduce terenuri deforestate pentru pasuni sau din alte motive, la habitatul natural initial. (Un termen in engleza care descrie aceasta activitate este „rewilding”.) Chiar daca in trecut am participat la actiuni de impadurire, de cativa ani ne-am hotarat sa ne aducem si noi aportul si sa trecem la treaba, fara sa depindem de vreo actiune pornita de altcineva, ci din proprie initiativa si in orice moment dorim noi. Nu chiar cand dorim noi, ca se fac impaduririle doar toamna si primavara, dar avem libertatea sa facem asta astfel de actiuni nu odata pe toamna, ci de mai multe ori, pana trece sezonul de plantare.

Cei care iubesc natura si sunt recunoscatori pentru tot ce ne ofera, inteleg aceasta pasiune si grija pentru reforestare si intoarcerea la un spatiu in care animalele au libertatea sa traiasca fara frica vreunui proiect ciudat minier sau de taiere masiva a copacilor, care sa le strice „casa” si spatiul lor natural. Pe langa toate, ne dorim ca speciile pe cale de disparitie sa-si gaseasca linistea in astfel de teritorii linistite si flora si fauna locala sa se regenereze treptat.

Mai jos sunt cateva poze de la primul proiect de impadurire in Muntii Apuseni, intr-o zona stancoasa unde s-a despadurit in trecut pentru a crea pasuni, cu toate ca padurea este in apropiere si cauta sa preia din nou zona. Cum s-a cosit intens, puietii n-au putut sa se dezvolte si au fost necesare actiuni intense de curatare a murilor invaziti si a copacilor de soc, despre care am inteles ca sunt premergatorii padurii asa cum spun multi peisagisti, adica ei pregatesc terenul ca ulterior copacii sa se poata instala.

Ca si completare, padurea si-a facut datoria doar ca exista mii de puieti de copaci locali concentrati pe o singura coama. Acestia trebuie rariti si replantati in alta zona din apropiere si acesta este un proiect de durata pe care il vom continua an de an de acum incolo. Intorcandu-ma la poze, mai jos sunt poze de la o plantare a peste 200 de copaci mai mari, care a durat saptamani intregi.

O sa ma intrebati cine a ajutat. Am fost 5 oameni: noi, voluntari si oameni locali platiti cu ziua de noi in functie de cum ii puteam gasi. Faceam echipe de cate 2-3, sapam gropile initial si veneam in 1-2 saptamani si plantam pana noaptea tarziu, cu lanterne pe cap ca sa putem vedea ce facem, fiindca volumul de puieti era mare. A fost usor ca gropile erau deja facute de la inceput si ulterior trebuia sa ne ingrijim doar sa plantam corespunzator. Poze nu sunt de la fiecare ocazie, fiindca ar fi fost aceiasi oameni in aceleasi ipostaze de plantare si in plus, chiar nu ne ardea de poze la cat volum de lucru era si mai ales ca era si timp ploios in octombrie si noiembrie si trebuia sa ne grabim sa nu vina inghetul.

Stati alaturi de noi si sa speram ca timpul ne va mai permite sa postam cate un articol din timp in timp. Dupa cum ati vazut, preferam sa ne facem treaba in loc sa tot postam mereu. Stiu ca va place sa primiti stiri si sa ne fiti alaturi cu sufletul, si va multumim pentru sustinerea voastra!

Vara la biserica fortificata din Mosna

Vara a inceput sa isi intre in drepturi si la noi, in judetul Sibiu, chiar daca inca mai sunt zile cu ploaie si este uneori frig. Lucrurile la Mosna au continuat, fiindca aici este deocamdata indreptata toate atentia noastra, tinand cont ca la Pelisor este santier si inca asteptam finalizarea autorizatiei pentru a incepe lucrarile serioase de restaurare.

Mai jos va prezentam o parte din multele lucruri care s-au intamplat in ultimul timp. Prin colaborarea partenerilor nostri cei mai importanti, asociatia Siebenbürger Nachbarschaft Meschen si Consistoriul Districtual Evanghelic C.A. Medias, s-a putut interveni la cateva reparatii de urgenta dupa cum urmeaza.

Mai intai va aratam panourile noi de informare de la intrarea in biserica, realizate in trei limbi.

De aproximativ 1-2 ani, cateva ochiuri din vitraliile din spatele altarului au fost sparte. Tare ne-am fi dorit sa fie rezolvata situatia si partenerii nostri au actionat foarte repede pentru a se intampla acest lucru, dupa cum vedeti in imaginile de mai jos.

O problema majora care tindea sa devina si mai complicata, era tabernacolul din piatra sculptata din dreapta sacristiei. De mai bine de 3-4 ani, mai multe elemente superioare ale tabernacolului se rupsesera din legaturile lor si se „rezemau” de elementul central. Altele cazusera jos deja si erau storate in sacristie. Biserica fiind langa soseaua principala, vibratiile induse in sol si cladire de catre masinile de tonaj mare care trec mereu pe acolo, au cauzat acele coloane pe care le vedeti in imaginile de mai jos, sa cedeze din legaturile lor care rezistasera de sute de ani. In acest an se lucreaza la drumul judetean care trece pe langa biserica si desi traficul de masini este oprit, sapaturile realizate cu utilaje grele au cauzat elementele din tabernacol sa se miste si mai mult, asa ca ne-am gandit ca ar fi un moment foarte bun sa le intarim. Reluarea circulatiei fara aceasta reparatie de urgenta cu siguranta ar fi cauzat acele coloane sa se prabuseasca si sa fie pierdute permanent. Legat de acest aspect, ne dorim ca pe viitor sa existe o limita de viteza si o restrictie de tonaj in aproprierea cetatii, tocmai pentru mentinea unui monument istoric pe picioare. Speram ca Primaria Mosna va coopera cu noi si cu Consistoriul Evanghelic pentru rezolvarea acestei situatii.

Lorand Kiss impreuna cu Ferencz Mihally (ambii experti in domeniu si care se ingrijesc de biserica fortificata din Filitelnic), au fost foarte generosi si ne-au ajutat cu interventia de urgenta, pentru care le multumim foarte mult. Mai este munca destula pentru a le intari rezistenta fiecarei piese din tabernacol si a capitoliului de la sacristie, insa aceste lucrari vor face parte dintr-un proiect viitor mai amplu.

Un alt proiect important la care s-a lucrat, a fost verificarea si mentenanta orgii, pentru a ne asigura ca va functiona corect pentru serviciile divine muzicale, unde vom avea organisti si invitati de vaza. Detalii gasiti aici. Va fi nevoie de o interventie mai detaliata la orga in viitorul apropiat, dar ne-am bucurat ca a putut fi verificata si intretinuta de un expert in domeniu din Germania.

Si din nou, nu fiindca ne place sa incheiem asa, dar este important, continuam sa ne luptam cu gunoaiele si iarba. Am tot scos cand cu caruta, cand cu remorca, dupa cum vedeti mai jos, si tot mai sunt de adunat, dar speram sa le dam de cap in vara aceasta.

Suntem gata pentru a primi turisti la cetate

Update: Acest proiect s-a incheiat in octombrie, din cauza situatiei prezente din tara.

Ne bucuram sa anuntam ca de pe 1 iunie am inceput sa primim turisti la cetatea din Mosna. Ce s-a mai intamplat intre timp? Pe langa curatenia de primavara detaliata care s-a facut si la care inca lucram si despre care va povesteam aici, am mai facut si alte lucruri interesante care ne erau pe suflet, de cand am preluat ansamblul istoric in grija noastra. De atunci am remarcat cativa copaci crescuti in zidul cetatii, pe care am reusit sa-i scoatem integral sau sa-i eliminam atat cat am putut, asa cum se vede si in pozele de mai jos, inainte si dupa interventie. Ciotul pe care il vedeti taiat, este de la copacul regasit in zid, fix langa una dintre vechile intrari in cetate. Socul dintr-o alta poza de mai jos a fost si el scos complet cu radacini, si au mai fost cativa copacei micuti care au fost eliminat complet.

In lunile de carantina, iarba a fost taiata in mare parte doar cu o motocoasa si cosmetizata pe alocuri doar la intrare cu o masina de taiat iarba electrica, care nu putea face fata la o iarba inalta. Acum o saptamana, am reusit sa o aducem pe toata la o inaltime placuta ochiului si ne-am propus sa pastram mai tot spatiul verde cosmetizat, cu exceptia livezii unde vom face carari prin iarba inalta, care chiar arata minunat. Am fost nevoiti sa achizitionam o masina serioasa de taiat iarba inalta, un Grillo HWD 700 cu tractiune si motor de 4 HP. Cu aceasta masina putem intra direct in iarba crescuta peste genunchi si apoi putem uniformiza suprafetele intinse cu a doua masina, un Viking cu tractiune si motor de 2 HP, o alta achizitie de-a noastra. Pe langa aceste actiuni, am mai taiat o parte din copacii uscati complet sau partial, am curatat tufele de trandafirii urcatori si am eliminat multe plante invazive cu care vom avea de lucru pana le vom putea tine sub control sau elimina complet. Am mai indreptat dale indoite din carari si le-am repus pe pozitie, am repus in vedere multe pietre sau dale de piatra acoperite in timp de pamant.

Am instalat semne si afise care sunt mandatorii pentru aceasta perioada speciala, am amplasat afise pe toate portile cu informatii despre asociatia noastra si despre accesul la cetate. Am inchis cu lant la strada, o zona de scari unde mereu se adunau tot felul de persoane lipsite de respect fata de acest monument, care lasau mereu gunoaie in urma lor, precum sticle si doze goale, si gramezi intregi de coji de seminte. Am lasat in poze cateva gunoaie, ca sa va dati seama ca aproape zilnic le strangem si in cateva ore sunt la loc. De asemenea, observati acel tomberon galben „extraordinar”. Am facut cerere la primarie sa fie mutat si asteptam curand sa fie plasat in alta parte, nu langa atractia localitatii.

La scara unde s-a instalat acel lant, inca trebuie sa reasezam lespezile de piatra care sunt strambe, sa rezidim acea piatra iesita de la baza scarii si sa construim o usa de intrare mai puternica, care va putea fi folosita mai des. Usa de acum nu se poate deschide si inchide intr-un mod repetat si durabil, sunt probleme structurale cu ea. De asemenea, am inchis zonele periculoase (scarile de acces in poduri si turnuri), pentru a preveni accidentele. Acele zone vor putea fi vizitate doar la cerere si doar daca noi suntem alaturi de vizitatori.

Ne-am ocupat intens de interiorul bisericii fortificate. Aici pe langa curatenia detaliata, eliminarea plantelor decorative (de plastic) care erau peste tot, inclusiv agatate de tabernacolul unic pentru acest monument istoric, lupta cu pasarile care insista sa intre in interiorul bisericii si mizeria de la cuiburile lor, am adus din spatele bisericii doua banci pe parti, pentru a conferi un echilibru, am adus cateva lumanari foarte vechi pe care le veti remarca in imagini, cat si lumanari de biserica, fiindca ne dorim la evenimentele importante, chiar daca nu se oficiaza slujbe, sa aprindem lumanari in semn de respect pentru inaintasii nostri.

Se vor mai schimba in timp lucruri referitoare la aspect, precum covoarele care ne-am dori sa fie mai uniforme in stiluri si culori, cat si amplasarea anumitor obiecte, cu precadere acele boxe de sticla intinse de-a lungul peretilor navei, de care ne-ati intrebat in trecut si care nu prea isi au locul acolo.

Referitor la elementele de deasupra intrarii la sacristie cat si cele cazute din tabernacol, ii asteptam cu nerabdare, cam intr-o saptamana, pe renumitii experti Kiss Lóránd si Mihaly Ferenc, care vor re-fixa acele elementele desprinse.

Lucrul va continua, fiindca avem multe in plan, indiferent de volumul de turisti pe care il vom primi si ne bucuram de caldura si frumusetea locului. Va asteptam cu drag sa vizitati cetatea cat si casa noastra de oaspeti, despre care gasiti poze si detalii aici.

Inside the parochial house in Meschen, Transylvania

O noua cetate in portofoliul nostru

Avem bucuria sa va anuntam oficial, ca incepand de anul acesta, in portofoliul asociatiei noastre, pe langa ansamblul medieval sasesc din Pelisor (Magarei), s-a mai adaugat o cetate, si anume ansamblul medieval sasesc din Mosna (Meschen), care cuprinde biserica fortificata, casa ingrijitorului si fosta casa parohiala, care are acum statut de pensiune.

Dorim sa continuam munca inaintasilor nostri si sa ne aducem si noi contributia la pastrarea si punerea in valoare a acestor bijuterii monumentale. Ca si la Pelisor, vom investi tot ce avem si vom pune suflet pentru a continua lucrarile de restaurare cu materiale traditionale si lupta vesnica cu umezelea din pereti, specifica acestor monumente transilvanene.

Biserica evanghelica (luterana) este in conditie buna dupa cum vedeti din poze, si are parte si de slujbe din timp in timp. Ne dorim sa pastram frumusetea acestui loc si sa-l ingrijim cat de bine putem. Ca si in trecut, cand biserica era punctul central al comunitatii sasesti, acest ansamblu istoric va deveni un centru cultural in care ne dorim sa se intample activitati frumoase pentru toate varstele, din care toti vom avea de invatat.

Ca si agenda pentru 2020, dupa ce vom trece cu bine de situatia actuala, vor avea loc urmatoarele concerte in biserica:

  • 8 iulie, ora 18, Concert de orga, Valentin Fheodorff, Germania.
  • 11 august, ora 18, Concert de orga, Irene Roth, Elvetia (anulat din cauza situatiei prezente de interdictie).
  • 16 august, ora 18, Concert de archlutes, Olivia Iancu si Claudiu Lobont, Romania(anulat din cauza situatiei prezente de interdictie).
  • 23 august, ora 17, Corul Polychromia, Germania (anulat din cauza situatiei prezente de interdictie)

Va asteptam cu drag sa ne vizitati dupa ce se incheie situatia actuala si sa incurajati afacerile mici romanesti! Ne puteti gasi pe FB la Asociatia P.A.T.R.U.

Plantarile de toamna

Fiindca toamna a venit, ne-am apucat de treaba si de cateva saptamani, tot plantam copaci, plante ornamentale si aromatice, cat si fructe de padure si alte minunatii. Cand te lupti cu un teren abandonat, de care nu s-a ingrijit nimeni in ultimii ani, este un efort enorm, dupa cum probabil va inchipuiti. Pamantul este tare ca piatra, chiar daca au mai fost ploi, iarba este invaziva si oricat te-ai chinui sa o pastrezi sub control, tot ai de furca cu ea cel putin 3-5 ani, deci este un efort sustinut si continuu.

Asa cum ati vazut si in postarile de dinainte, precum aceasta in care va povesteam ca a fost o munca fara sfarsit cu vegetatia, lupta e chiar intensa si nu ne plangem, chiar daca de multe ori picam morti de oboseala si de frustare ca nu putem face mai mult.

Revenind la subiect, ne-am apucat serios de treaba si am ales cu grija un numar generos de copaci maturi, unii in varsta de peste 10 ani, plus copacei mai tineri cat si multe alte plante frumoase. Am vrut ca dintr-o zona complet libera, sa realizam un parc, cu alei si straturi de vegetatie, dar in mare parte, presarata cu copaci falnici, iar acesta era terenul in discutie.

Iarba proaspat taiata la casa parohiala

Raoul a fost cel care s-a ocupat de partea cea mai grea, proiectarea spatiului cat si de saparea adanca a gropilor, intr-un pamant tare ca piatra. A fost o munca greoaie, tinand cont ca au fost peste 150 de copaci si plante. Eu (Ligia) m-am ocupat de plantele mai mici si cativa copaci, de udat si de pozitionat plante, insa el a dus greul. De obicei plantarile se fac in transe, insa noi am vrut sa ii dam bataie, pentru a prinde totusi vreme buna. A fost putin cam mult ca si efort, insa ne-am gandit sa aiba timp copacii sa se prinda si sa apuce sezonul de toamna ploios, atat de necesar pentru prinderea plantelor, chiar inainte de caderea frigului. Asa arata lucrurile acum.

Ce am plantat pana acum?

  • Mesteceni ( intre 5-10 ani vechime)
  • Stejari (intre 2-10 ani vechime)
  • Platani de-a lungul drumului spre casa (10 ani vechime)
  • Paulownia (3 ani vechime)
  • Copaci fructiferi: pruni, meri, peri, pruni, aluni, gutui, visini, ciresi, piersici, duzi, nuci, plus multe fructe de padure precum muri, coacaz alb, negru, rosu, zmeuri, aronia etc.
  • Tei (10 ani vechime)
  • Brazi (5-8 ani vechime
  • Pini (2-4 ani vechime)
  • Arbori trompeta (5 ani vechime)
  • Salcii (10 ani vechime)
  • Ciresi ornamentali
  • Scumpie alba si rosie
  • Hibiscus
  • Liliac obisnuit si lilic de vara alb, mov deschis si inchis
  • Plante aromatice precum salvie care este de mai multe soiuri, la fel si menta, pana in prezent avem 5 specii de menta pe care le adoram si le folosim cu succes in limonade, siropuri si alte bunatati. Pe langa acestea mai avem si lavanda ruseasca, lavanda obisnuita, roinita, rozmarin
  • Mitisori, plus multe alte plante ornamentale, precum hosta, trandafiri, hortensii, clopotei, crini de vara, crizanteme, anemone etc.

Mai jos puteti vedea cateva poze inainte de plantare si dupa.

Asadar, munca nu e finalizata, fiindca am pus la „pepiniera” vreo 20 de puieti, care si aceia au deja 3 ani vechime si urmeaza sa mai aducem cateva zeci de brazi, stejari, mesteceni, salcami, cat si pomi fructiferi.

Pentru acest proiect, am ales si cumparat din propriul buzunar, doar copaci rezistenti pentru aceasta zona, cat si plante perene nepretentioase, care nu necesita scoaterea din pamant iarna, iar in urmatorii ani rezista cu bine, infloresc si se inmultesc foarte usor, acestea fiind si o sursa pentru zonele goale de pamant ce urmeaza sa fie populate.

Pentru ca o gradina gen parc sa fie matura, este nevoie de cativa ani buni, uneori si de cate 5-7 ani pentru a se armoniza bine plantele, timp in care gradinarul priceput, trebuie sa aiba grija ca iarba sa nu acopere plantele, sa umple golurile cu plante alese in functie de soiul lor (fiindca unele nu se suporta unele pe altele), daca le place soarele sau umbra, in functie de inaltime si de stadiile de inflorire. Asta va fi slujba mea pentru cativa ani buni si de abia astept.

O sa ne intrebati poate daca am avut un designer sau un gradinar care sa ne invete toate lucrurile acestea. Ei bine, Raoul a avut ca exemplu pe bunicul lui, de la care a invatat multe lucruri despre gradinarit si cum sa gaseasca solutii in orice problema ce tine de reparatii complicate.

Eu am crescut la casa (in orasul Tulcea), iar bunicii mei s-au ocupat de florarie din anii ’80 incolo. Timp de ani buni la rand, am avut acasa sere imense plus tone de flori in diversele sezoane ale anului. Bunicul meu, invalid de razboi, fara ambele maini de la incheieturi, a lucrat toata viata lui cu un entuziasm si bucurie pe care n-am vazut-o niciodata la un om cu ambele maini intacte. Bunica i-a fost un ajutor de nadejde, chiar daca el se chinuia si reusea singur sa se descurce.

Am invatat multe de la ei, asa din mers, nefiind la acel moment prea pasionata de gradinarit asa cum sunt acum. Le sunt recunoscatoare fiindca au facut parte din viata mea si ca pe langa toate, am luat de la ei curajul de a ma incumeta sa fiu parte din proiecte indraznete, precum este acesta in care suntem acum 🙂

Bunicii mei

Ma opresc aici, chiar daca v-as mai povesti. Urati-ne spor la treaba si o sa va aratam pe viitor progresul gradinii noastre parc!

Lupta cu vegetatia si molozul

Chiar daca pare greu de crezut, in momentul in care preiei un loc care nu a fost intretinut si complet abandonat chiar si pentru cativa ani, este foarte greu sa pastrezi sub control vegetatia si in acelasi timp, sa strangi si sa sortezi moloz adunat de peste zeci de ani, straturi intregi de tigle, caramizi, sticla, piatra si diverse deseuri.

Vara aceasta am lucrat intens la cetatea fortificata si la casa parohiala din satul Pelisor (Magarei). Pentru noi este un progres mare, tinand cont ca a fost o lupta foarte grea de curatenie, care inca nu este finalizata. Mai sunt luni serioase de munca intensa si devine mai greu cand nu ai oameni care sa te ajute, chiar daca doresti sa-i platesti. Mai jos cateva poze care arata cum era inainte dar si dupa.

Intorcandu-ne la vegetatie, tinand cont ca au fost si anotimpuri ploioase, toata primavara si vara, a fost o lupta continua cu iarba si plantele invazive. Raoul apuca cu greu sa curete si sa taie singur iarba, ca imediat trebuia sa o ia de la capat. Lupta s-a dus atat de la fosta casa parohiala cat si in curtea cetatii, unde avem o specie de plante invazive numite Japanese knotweed, cat si multe radacini si plante agatatoare, ca si o vie salbatica, care au capturat toata curtea, fara sa mai amintesc de copacii de soc, de care cu greu te scapi cand deja au fost scapati de sub control. Mai jos puteti vedea mai multe poze din procesul de curatenie.

Am avut parte si de ajutor de la voluntarii care au petrecut timp cu noi in acest an, si la casa parohiala, si in incinta bisericii fortificate. Ne-am dorit foarte mult sa curatam toate pietrele si resturile de caramida si tigla din terenul de la casa parohiala, caruia i-am dat o alta forma in acest an, si pe care am avut denivelari serioase.

Sunt aproape 8.000 de mp de teren care trebuie mentinuti, si pentru majoritatea acestui an, nu am putut sa folosim o masina de taiat iarba, fiindca terenul era prea denivelat, cu prea multe pietre si resturi de caramida in el, plus sute de musuroaie de cartite. Dupa eforturi asidue, am ajuns la stadiul unde il putem taia cu masina de iarba, iar ceea ce lua 2-4 zile inainte, acum ia mai putin de o zi. Bineinteles ca trebuie mentinut saptamanal in anotimpurile calde, altfel totul iese de sub control si devine din nou nebunie, dar e un progres!

Am avut parte de ajutor si de la un grup de tineri voluntari din Medias, orasul natal al lui Raoul, si le multumim mult pentru ajutorul adus.

Evenimente si interiorul fostei case parohiale

Am fost intrebati cum arata inauntrul casei parohiale si daca intre timp, am avut turisti sau daca am avut si evenimente. Dupa cum stiti, primavara si o parte din vara, a fost o perioada in care am avut cateva ture de voluntari. Au fost si luni cand am fost singuri sau doar cu ajutorul nostru de nadejde Sică, si da, am apucat sa facem si cateva evenimente private. Acestea au fost dedicate doar pentru prieteni dragi cu care ne-am regasit la mai multe evenimente de acest gen, precum brunch-uri sau picnicuri pregatite pentru ei. Ne-am bucurat sa revedem prieteni de demult, oameni cu renume in intreaga lume si oameni demni de toata cinstea.

Iar legat de interior si procesul de restaurare, este destul de greoi, insa fiecare camera urmeaza sa fie restaurata in conformitate cu toate regulile ce tin de o constructie monument. Deja am primit avize necesare pentru procesul de restaurare, iar cu pasi mici si siguri, facem progres, insa acesta este subiectul unei postari viitoare.

Mai jos va aratam cateva poze din interiorul fostei case parohiale, doar o camera la acest moment. Primul gand al vostru sigur va fi (asa cum ne spun si vizitatorii): „Vai, ce mobila frumoasa ati gasit in casa!” Ei bine, tot ce vedeti in fosta casa parohiala, este mobilier foarte vechi, din colectia noastra personala, plus multe obiecte de decor si altele care infrumuseteaza locul. Casa a fost complet goala cand am preluat-o noi. In afara de o singura soba mica de fonta, ea a fost „golita” complet de tot mobilierul istoric. Noi oricum avem o colectie mare de mobilier vechi si ne-am gandit, chiar daca aceasta camera nu a fost inca renovata, sa o „imbracam” putin, pentru a arata oaspetilor nostri cum va arata viitoarea casa de oaspeti. Ne place mult stilul vechi imbinat cu cel sasesc, specific locului si asa vor fi si restul camerelor, poate mai frumoase ca aceasta.

Referitor la mancare, da, este mancare traditionala, gatita de mine, unele preparate apartinand si producatorilor locali pe care cautam sa-i promovam cu orice ocazie. Stati pe aproape, fiindca vor mai urma si alte poze, pe masura ce inaintam cu proiectul.